Clubul Studentesc "Casablanca" ("cartierul general" al Clubului Interetnic Bucovina) a fost miercuri seara gazda unei manifestari prin care au fost valorizate traditiile si obiceiurile comunitatii etnice ucrainene. Înscrisa în calendarul actiunilor desfasurate sub egida Clubului Interetnic Bucovina, "Seara ucraineana" (care încheie sirul de manifestari organizate de membrii acestei etnii în luna martie cu prilejul sarbatoririi poetului national Taras Sevcenko) i-a avut ca principali "regizori" pe profesorii Livia si Ioan Bodale, sustinuti de trei "grei" (la propriu si la figurat), vajnici activisti ai societatii civile (Nelu Todireanu, presedintele Fundatiei "Ana", Cornel Grosar, presedintele Asociatiei "Juventus" si Razvan Arhire, "boss"-ul Clubului "Casablanca"). Portretul lui Taras Sevcenko (realizat de Ioan Bodale), care a dominat sala Casei de Cultura din Siret cu prilejul desfasurarii spectacolului omagial din ziua de 19 martie (spectacol organizat sub egida Uniunii Ucrainenilor din România si a Consulatului General al Ucrainei la Suceava), a vegheat si programul acestei seri la care au participat ca invitati de onoare consulul general al Ucrainei la Suceava, Vasyli Boeciko, presedintele UUR-Tinutul Bucovina, prof. Ioan Bodnar, reprezentanti ai autoritatilor locale si judetene, precum si reprezentanti ai organizatiilor minoritatilor etnice. A fost, asa cum a remarcat presedintele Ioan Bodnar, un moment în care s-a întrunit "marea familie bucovineana" în cadrul unei manifestari care contribuie la cunoasterea reciproca si la consolidarea relatiilor interetnice. O seara în care participantii au dat dovada de fratietate si întelegere, în care versul, cîntecul si dansul (interpretat de solisti, de la micuta Cristiana si mai rasarita ca vîrsta Ruxandra Sericiuc, pîna la Genoveva Volosciuc si Mihai Cobziuc, sau sustinut de grupuri artistice precum cel al studentilor sau formatia sireteana "Kolomeika") au creat unitate si armonie, iar obiceiurile, traditiile, frumosul port popular ucrainean (cu elemente de vestimentatie seculare, cum erau cele doua camasi femeiesti brodate si decorate cu margele, de 100 si 150 de ani) si bineînteles mîncarurile specifice (Lidia Bodale s-a întrecut în pregatirea a nu mai putin de 9 feluri de preparate de post, de la sarmalute în cuiburi, la mîncarica de bob sau coltunasi cu mac si "knedli" cu cartofi) au contribuit la realizarea unei atmosfere marcata de o prietenie fireasca. Si totul s-a încheiat cu prinderea în dans a tuturor etniilor prezente, un dans al înfratirii, al bunei întelegeri si al prieteniei de care vorbeam, prietenie ca "podoaba frumoasa a sufletului". Si daca cineva spunea ca "Bucovina este o cutie cu odoare", cu siguranta ca printre giuvaerurile ei de pret se afla si buchetul etniilor conlocuitoare. "Unitatea în diversitate" nu este un slogan lipsit de substanta. În Bucovina etniile fac dovada ca pot trai împreuna pastrîndu-si fiecare ceea ce are specific. Mai mult decît atît: prin astfel de manifestari oamenii, de orice etnie ar fi ei, îsi împartasesc si îsi daruiesc reciproc florile si luminile sufletului.