Clubul Studentesc „Casablancaâ€� („cartierul generalâ€� al Clubului Interetnic Bucovina) a fost miercuri seara gazda unei manifestari prin care au fost valorizate traditiile si obiceiurile comunitatii etnice ucrainene. Žnscrisa ®n calendarul actiunilor desfasurate sub egida Clubului Interetnic Bucovina, „Seara ucraineanaâ€� (care ®ncheie sirul de manifestari organizate de membrii acestei etnii ®n luna martie cu prilejul sarbatoririi poetului national Taras Sevcenko) i-a avut ca principali „regizoriâ€� pe profesorii Livia si Ioan Bodale, sustinuti de trei „greiâ€� (la propriu si la figurat), vajnici activisti ai societatii civile (Nelu Todireanu, presedintele Fundatiei „Anaâ€�, Cornel Grosar, presedintele Asociatiei „Juventusâ€� si Razvan Arhire, „bossâ€�-ul Clubului „Casablancaâ€�). Portretul lui Taras Sevcenko (realizat de Ioan Bodale), care a dominat sala Casei de Cultura din Siret cu prilejul desfasurarii spectacolului omagial din ziua de 19 martie (spectacol organizat sub egida Uniunii Ucrainenilor din Rom¢nia si a Consulatului General al Ucrainei la Suceava), a vegheat si programul acestei seri la care au participat ca invitati de onoare consulul general al Ucrainei la Suceava, Vasyli Boeciko, presedintele UUR-Tinutul Bucovina, prof. Ioan Bodnar, reprezentanti ai autoritatilor locale si judetene, precum si reprezentanti ai organizatiilor minoritatilor etnice. A fost, asa cum a remarcat presedintele Ioan Bodnar, un moment ®n care s-a ®ntrunit „marea familie bucovineanaâ€� ®n cadrul unei manifestari care contribuie la cunoasterea reciproca si la consolidarea relatiilor interetnice. O seara ®n care participantii au dat dovada de fratietate si ®ntelegere, ®n care versul, c®ntecul si dansul (interpretat de solisti, de la micuta Cristiana si mai rasarita ca v®rsta Ruxandra Sericiuc, p®na la Genoveva Volosciuc si Mihai Cobziuc, sau sustinut de grupuri artistice precum cel al studentilor sau formatia sireteana „Kolomeikaâ€�) au creat unitate si armonie, iar obiceiurile, traditiile, frumosul port popular ucrainean (cu elemente de vestimentatie seculare, cum erau cele doua camasi femeiesti brodate si decorate cu margele, de 100 si 150 de ani) si bine®nteles m®ncarurile specifice (Lidia Bodale s-a ®ntrecut ®n pregatirea a nu mai putin de 9 feluri de preparate de post, de la sarmalute ®n cuiburi, la m®ncarica de bob sau coltunasi cu mac si „knedliâ€� cu cartofi) au contribuit la realizarea unei atmosfere marcata de o prietenie fireasca. Si totul s-a ®ncheiat cu prinderea ®n dans a tuturor etniilor prezente, un dans al ®nfratirii, al bunei ®ntelegeri si al prieteniei de care vorbeam, prietenie ca „podoaba frumoasa a sufletuluiâ€�. Si daca cineva spunea ca „Bucovina este o cutie cu odoareâ€�, cu siguranta ca printre giuvaerurile ei de pret se afla si buchetul etniilor conlocuitoare. „Unitatea ®n diversitateâ€� nu este un slogan lipsit de substanta. Žn Bucovina etniile fac dovada ca pot trai ®mpreuna pastr®ndu-si fiecare ceea ce are specific. Mai mult dec®t at®t: prin astfel de manifestari oamenii, de orice etnie ar fi ei, ®si ®mpartasesc si ®si daruiesc reciproc florile si luminile sufletului.