Preocupat de organizarea si promovarea unor actiuni menite sa reliefeze raporturile de buna convietuire interetnica si interferentele istorice si culturale din perimetrul bucovinean, Clubul Interetnic Bucovina a reusit, printr-o manifestare desfasurata sub egida Consiliului Local si a Primariei Municipiului Suceava, sa sublinieze (®nca o data, daca mai era nevoie) faptul ca „Bucovina este o Europa ®n miniaturaâ€�. De fapt acest generic semnificativ sub care s-a desfasurat ®n vara anului 1994, la Jastrowie (orasul care gazduieste pe teritoriul polonez Festivalul „Žnt®lniri Bucovineneâ€�), o conferinta internationala care a reunit istorici, filologi, folcloristi, etnografi din mai multe tari ale lumii a devenit un laitmotiv pentru o serie de manifestari care-si propun sa ®ntretina si sa dezvolte legaturile care exista ®ntre etniile care traiesc (sau au trait de-a lungul timpului) ®n Tara Fagilor (Buchenland).

Zestrea identitara a comunitatilor etnice bucovinene

Prima editie a T®rgului Comunitatilor Etnice din Bucovina (care a coincis fericit cu Zilele Culturii Polone, cea mai importanta manifestare pe care-o organizeaza de sapte ani Uniunea Polonezilor din Rom¢nia „Dom Polskiâ€�, cu deviza „Mai aproape unii de altiiâ€�) a reunit pe esplanada Casei de Cultura pavilioanele cu standurile de prezentare ale c®torva minoritati etnice bucovinene. Cu statut de co-organizatori ai manifestarii, organizatiile etnice reprezentative ale ucrainenilor, polonezilor, rusilor-lipoveni, maghiarilor, italienilor si rromilor si-au prezentat, ®n spatiul care le-a fost rezervat, „zestreaâ€� lor identitara prin care-si fac simtita prezenta ®n acest spatiu multietnic si multicultural. Minunatele „pesankaâ€� (oua ®ncondeiate pentru care ®n Ucraina, la Kolomyia s-a construit un muzeu unic ®n lume) aduse de mesterii hutuli din Brodina, Izvoarele Sucevei si Radauti, vegheate parca de statura impunatoare a unui cazac de portelan ®narmat cu un buzdugan, carora li s-au adaugat, ®ntr-un sir expozitional, imagini din „Ucraina democrataâ€�, picturi ®n ulei realizate de presedintele UUR-Tinutul Bucovina, prof. Ioan Bodnar, piese de numismatica din colectia vicepresedintelui Ioan Bodnariuc, un omagial stand de carte menit sa pastreze memoria regretatului presedinte al Uniunii Ucrainenilor din Rom¢nia, Stefan Tcaciuc, s-au ®nvecinat cu pavilionul Asociatiei Italienilor din Rom¢nia (RO-AS-IT) cu interesante panouri care, prin fotografii de epoca, reconstituiau istoria comunitatii italiene din Bucovina (cioplitori de piatra de la cariera din Iacobeni, certificatul de ®ncetatenire sau pasaportul unui italian stabilit ®n Rom¢nia, fotografii de familie), obiecte de arta decorativa din Sicilia sau create de artistii decoratori Viorica si Oana Moruz. Un alt pavilion, cel al maghiarilor bucovineni, stralucea de culorile cu aspect de teracota al pieselor decorative realizate de fratii Iosif si Stefan Csukat, iar pavilionul polonezilor oferea, pe fundalul creat de expozitia de cusaturi cu motive specifice (cearceafuri - ®ntre care unul cu o vechime de peste 200 de ani - servete si fete de perna), publicatii bilingve, oua ®ncondeiate de Letitia Orsivschi din Vama si Despina Ozarchievici din Radauti, obiecte realizate de dogarii din Plesa impresion®nd prin sculpturile ®n lemn ale artistilor Bolek Majerik si Iulian Dziubinschi. Si daca rusii lipoveni au venit cu o expozitie de carte ®n care se distingea cartea religioasa (un „Ceaslovâ€� ostenit de vreme sau un tom cu „Žnvataturi pentru cititorâ€� cu o vechime de 318 ani) prezent®nd totodata, ca element identitar, o „matrioskaâ€� sau un sir de „lestmukaâ€� (matanii) dar si c®teva linguri de lemn decorate multicolor, rromii, reprezentati la stand de presedintele Asociatiei Phico Romano, Vasile Ciuraru, dar si de c®tiva membrii ai etniei, caldarari din Veresti, precum si de c®teva femei care etalau fustele multicolore ale costumatiei lor traditionale, au venit cu obiectele lor de tinichigerie si au oferit, cu un mester de la Falticeni, o demonstratie de mestesug mostenit din strabuni de confectionare a obiectelor de podoaba din aur si argint.

· Un giuvaer de pret: modelul bucovinean de convietuire interetnica

S®mbata, ®n ziua deschiderii, ®n perimetrul t®rgului puteau fi vazuti ®mpreuna discut®nd degajat ambasadorul Republicii Polone la Bucuresti, Jacek Paliszewski, consulul general si consulul Ucrainei la Suceava, Vasyli Boeciko si Michailo Lienkov, prefectul Orest Onofrei, deputatul si presedintele RO-AS-IT, Mircea Grosaru, primarul municipiului Ion Lungu sau initiatorul si organizatorul Festivalului International de Folclor „Žnt®lniri Bucovineneâ€�, Zbigniew Kowalski. Si ce dovada mai buna de interferenta culturala si interetnica sub un generic cuprinzator „Bucovina, o Europa ®n miniatura - mai aproape unii de altiiâ€� mai poate fi dec®t aceea ca, afl®ndu-ma printre ei, cel care s-a oferit sa-mi traduca spusele unui polonez (Zbigniew Kowalski) a fost un ucrainean (consulul general Vasyli Boeciko). Nu stiu daca, ®n anii interbelici, jurnalista elvetiana Noelle Roger, care scria ®n „Gazette de Lausanneâ€� ca „Bucovina este o cutie cu odoareâ€�, avea ®n vedere si multietnicitatea acestui teritoriu. Cu siguranta ®nsa astazi, ®n contextul unei Europe unite, modelul bucovinean de convietuire multietnica este un giuvaer de pret.