suceava


prima pagina › 2005 › Prima ediţie a TÓrgului Comunităţilor Etnice din Bucovina

 

 

 

Prima ediţie a Tîrgului Comunităţilor Etnice din Bucovina


Stiri

Preocupat de organizarea si promovarea unor actiuni menite sa reliefeze raporturile de buna convietuire interetnica si interferentele istorice si culturale din perimetrul bucovinean, Clubul Interetnic Bucovina a reusit, printr-o manifestare desfasurata sub egida Consiliului Local si a Primariei Municipiului Suceava, sa sublinieze (înca o data, daca mai era nevoie) faptul ca "Bucovina este o Europa în miniatura". De fapt acest generic semnificativ sub care s-a desfasurat în vara anului 1994, la Jastrowie (orasul care gazduieste pe teritoriul polonez Festivalul "Întîlniri Bucovinene"), o conferinta internationala care a reunit istorici, filologi, folcloristi, etnografi din mai multe tari ale lumii a devenit un laitmotiv pentru o serie de manifestari care-si propun sa întretina si sa dezvolte legaturile care exista între etniile care traiesc (sau au trait de-a lungul timpului) în Tara Fagilor (Buchenland).

Zestrea identitara a comunitatilor etnice bucovinene

Prima editie a Tîrgului Comunitatilor Etnice din Bucovina (care a coincis fericit cu Zilele Culturii Polone, cea mai importanta manifestare pe care-o organizeaza de sapte ani Uniunea Polonezilor din România "Dom Polski", cu deviza "Mai aproape unii de altii") a reunit pe esplanada Casei de Cultura pavilioanele cu standurile de prezentare ale cîtorva minoritati etnice bucovinene. Cu statut de co-organizatori ai manifestarii, organizatiile etnice reprezentative ale ucrainenilor, polonezilor, rusilor-lipoveni, maghiarilor, italienilor si rromilor si-au prezentat, în spatiul care le-a fost rezervat, "zestrea" lor identitara prin care-si fac simtita prezenta în acest spatiu multietnic si multicultural. Minunatele "pesanka" (oua încondeiate pentru care în Ucraina, la Kolomyia s-a construit un muzeu unic în lume) aduse de mesterii hutuli din Brodina, Izvoarele Sucevei si Radauti, vegheate parca de statura impunatoare a unui cazac de portelan înarmat cu un buzdugan, carora li s-au adaugat, într-un sir expozitional, imagini din "Ucraina democrata", picturi în ulei realizate de presedintele UUR-Tinutul Bucovina, prof. Ioan Bodnar, piese de numismatica din colectia vicepresedintelui Ioan Bodnariuc, un omagial stand de carte menit sa pastreze memoria regretatului presedinte al Uniunii Ucrainenilor din România, Stefan Tcaciuc, s-au învecinat cu pavilionul Asociatiei Italienilor din România (RO-AS-IT) cu interesante panouri care, prin fotografii de epoca, reconstituiau istoria comunitatii italiene din Bucovina (cioplitori de piatra de la cariera din Iacobeni, certificatul de încetatenire sau pasaportul unui italian stabilit în România, fotografii de familie), obiecte de arta decorativa din Sicilia sau create de artistii decoratori Viorica si Oana Moruz. Un alt pavilion, cel al maghiarilor bucovineni, stralucea de culorile cu aspect de teracota al pieselor decorative realizate de fratii Iosif si Stefan Csukat, iar pavilionul polonezilor oferea, pe fundalul creat de expozitia de cusaturi cu motive specifice (cearceafuri - între care unul cu o vechime de peste 200 de ani - servete si fete de perna), publicatii bilingve, oua încondeiate de Letitia Orsivschi din Vama si Despina Ozarchievici din Radauti, obiecte realizate de dogarii din Plesa impresionînd prin sculpturile în lemn ale artistilor Bolek Majerik si Iulian Dziubinschi. Si daca rusii lipoveni au venit cu o expozitie de carte în care se distingea cartea religioasa (un "Ceaslov" ostenit de vreme sau un tom cu "Învataturi pentru cititor" cu o vechime de 318 ani) prezentînd totodata, ca element identitar, o "matrioska" sau un sir de "lestmuka" (matanii) dar si cîteva linguri de lemn decorate multicolor, rromii, reprezentati la stand de presedintele Asociatiei Phico Romano, Vasile Ciuraru, dar si de cîtiva membrii ai etniei, caldarari din Veresti, precum si de cîteva femei care etalau fustele multicolore ale costumatiei lor traditionale, au venit cu obiectele lor de tinichigerie si au oferit, cu un mester de la Falticeni, o demonstratie de mestesug mostenit din strabuni de confectionare a obiectelor de podoaba din aur si argint.

∑ Un giuvaer de pret: modelul bucovinean de convietuire interetnica

Sîmbata, în ziua deschiderii, în perimetrul tîrgului puteau fi vazuti împreuna discutînd degajat ambasadorul Republicii Polone la Bucuresti, Jacek Paliszewski, consulul general si consulul Ucrainei la Suceava, Vasyli Boeciko si Michailo Lienkov, prefectul Orest Onofrei, deputatul si presedintele RO-AS-IT, Mircea Grosaru, primarul municipiului Ion Lungu sau initiatorul si organizatorul Festivalului International de Folclor "Întîlniri Bucovinene", Zbigniew Kowalski. Si ce dovada mai buna de interferenta culturala si interetnica sub un generic cuprinzator "Bucovina, o Europa în miniatura - mai aproape unii de altii" mai poate fi decît aceea ca, aflîndu-ma printre ei, cel care s-a oferit sa-mi traduca spusele unui polonez (Zbigniew Kowalski) a fost un ucrainean (consulul general Vasyli Boeciko). Nu stiu daca, în anii interbelici, jurnalista elvetiana Noelle Roger, care scria în "Gazette de Lausanne" ca "Bucovina este o cutie cu odoare", avea în vedere si multietnicitatea acestui teritoriu. Cu siguranta însa astazi, în contextul unei Europe unite, modelul bucovinean de convietuire multietnica este un giuvaer de pret.

 

dot