Departamente
prima pagina › 2008 › Manual de prietenie, tradus ÃŪn ruseşte, ucraineană, polonă, germană, maghiară
Manual de prietenie, tradus Ūn ruseşte, ucraineană, polonă, germană, maghiară
Zeci de tineri aparţinĒnd mai multor etnii din RomĒnia s-au ŪntĒlnit la Suceava al cincilea an consecutiv
A cincea ediţie a Cupei Interetnice Bucovina a dovedit Ūncă o dată că indiferent ce limbă vorbeşti acasă cu părinţii şi bunicii, indiferent de mentalitate, condiţie materială şi loc Ūn care trăieşti, există momente cĒnd te poţi face Ūnţeles cu oricine vorbind doar limba prieteniei.
Aproximativ 100 de tineri ucraineni, ruşi-lipoveni, poloni, germani, unguri, italieni şi romĒni, din Suceava, Brăila, Harghita, Bucureşti şi din Cernăuţi, au Ūnţeles să-şi âpredeaâ unul altuia lecţia bunei Ūnţelegeri prin sport. După festivitatea de deschidere, de sĒmbătă dimineaţă, de la sala de atletism a CSM Suceava, fetele au rămas Ūn sală să joace tenis de masă şi kin ball, un joc adoptat de romĒni mai mult ca o distracţie, dar care face furori Ūn Canada (ţara care l-a inventat), Spania, Belgia, Franţa, Brazilia, Japonia, SUA. La Suceava, imensa minge de kin ball a fost văzută prima dată la a III-a ediţie a Cupei Interetnice. Jocul a prins imediat printre tineri şi a devenit tradiţie deja Ūn cadrul acestei manifestări.
Băieţii au urcat la Hotel Zamca, unde ambiţiile au fost mai mari. Dacă lĒngă pistele de bowling a fost vorba uneori doar de norocul de a lansa bila Ūn direcţia potrivită şi alteori de precizia cu care se doborau toate popicele, pe terenul de fotbal patimile au fost mult mai mari. Calificările Ūn grupe au fost aspru disputate, dar pentru locul I nu a existat contracandidat. Măcar la âimpresia artisticăâ, a punctat echipa formată din membri ai administraţiei locale din Cernăuţi, âbăieţiâ ceva mai copţi, cu funcţii la ei acasă, dar care ştiau bine cum e cu mingea merita să cĒştige competiţia.
Nou, la această ediţie, organizatorii au avut de partea lor bunăvoinţa Şcolii Nr. 3 din Suceava; astfel, sĒmbătă, după ora 15, s-a organizat şi un concursul de nataţie la bazinul de Ūnot al acestei unităţi şcolare. Dacă printre concurenţi s-au aflat şi âpuii de Dunăreâ de la Brăila, nu e greu de presupus cine a dat mai cu spor din braţe.
Sportul a fost, de altfel, motivul Cupei Interetnice Bucovina. Şi după o zi de concursuri, participanţi şi organizatori au tras aceeaşi concluzie: fotbalul, tenisul, Ūnotul şi chiar kin ball-ul cel ciudat au aceleaşi reguli de joc pentru cei care le practică, fie că participanţii se Ūndeamnă unul pe altul Ūn rusă, ucraineană, polonă, maghiară sau romĒnă.
Horă interetnică
Seara, la âClub â60â, etniile au adus cĒte puţin din ceea ce-i reprezintă, ca obicei, tradiţie, cultură sau doar specific. După ce au transmis fiecare cĒte un mesaj Ūn care şi-au arătat mulţumirea de a fi Ūmpreună deja a V-a oară, la Suceava, seara s-a transformat Ūntr-una de spectacol. Tinerii de la Asociaţia Italienilor din RomĒnia au pornit âshow-ulâ şi chiar dacă o fărĒmă din âtradiţiiâ a Ūnsemnat pentru ei âUn italiano veroâ, cunoscuta melodie a lui Toto Cutugno, auditoriul a cĒntat Ūmpreună cu ei, apreciind astfel şi prestaţiei vedetei grupului, Emmanuel, un tĒnăr de ârasăâ pură. Tinerii de la Forumul Democrat German au cĒntat de asemenea. Ei n-au adus vreo piesă a lui Dieter Bohlen, ci cĒteva din cĒntecele de drumeţie pe care şi cel mai neştiutor ascultător le identifică fără greutate ca fiind germane. n alb-negrul tradiţional de sărbătoare, maghiarii de la Topliţa ar fi putut cĒnta un ciardaş Ūndrăcit, dar au preferat două piese vocal-instrumentale mult mai lente.
Dansurile au pus Ūn pericol siguranţa construcţiei clubului, dar au constituit Ūn acelaşi timp o explozie de tradiţie autentică. Asociaţia Polonezilor, reprezentată de cĒţiva tineri din Soloneţul Nou de la Suceava, Ūn costume populare pline de culoare, a dansat, chiuit şi bătut cizma la podea ca la cel mai tare festival de folclor. Au cinstit spectatorii cu tot ce au mai pur, Ūn tradiţia populară poloneză, de la cununiţa din păr şi floarea de pe fusta fetelor (aceeaşi ca cea de pe a bunicilor şi străbunicilor), pana de păun şi panglicile de la căciulă, pantalonii dungaţi Ūn alb-roşu şi canafii de pe veste, pĒnă la pofta nebunească de joc, o poftă debordantă, inepuizabilă.
Revelaţia serii au fost Ūnsă tinerii ruşi-lipoveni veniţi de la Brăila. Dansul lor a ŪncĒntat pur şi simplu. Băieţii Ūn cămăşi de mătase strĒnse la brĒu şi pantalonii băgaţi Ūn cizme au stat pe vine şi au aruncat picioarele Ūn cel mai rusesc fel posibil. Fetele, Ūmbrăcate Ūn rochii roşii, lungi, cu platcă dantelată şi coroniţe Ūnalte pe cap, ţinĒnd Ūn mĒini batiste albe, au alunecat Ūn dans pe podeaua clubului. Mişcări graţioase, Ūn paşi mici şi fini, la fel de graţioase rotindu-se Ūn cerc cu perechea sau trecĒnd pe sub âpodâ. Această mişcare de dans a creat spre finalul serii tabloul general a ceea ce reprezintă de fapt sensul pentru care iniţiatorii Cupei Interetnice au pornit la drum acum 5 ani. N-a văzut âClub â60â aşa horă interetnică, cu poloni, italieni, romĒni, maghiari, ucraineni, ŪncercĒnd să Ūnveţe trecerea pe sub pod de la ruşii-lipoveni. Dacă n-au reuşit Ūnsă Ūntru totul, au timp să repete mişcarea la anul, la următoarea ediţie.
